Schimbari oficiale importante ale Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
La data de 13.03.2025 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 10/2025 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, prin care sunt extinse obligatiile de raportare și introduse noi reguli pentru criptomonede.
Principalele modificări:
- Termenul ”monedă virtuală” este înlocuit cu „criptoactiv”, astfel cum este definit de Regulamentul 1114/31-mai-2023 privind pieţele criptoactivelor şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 1095/2010 şi a Directivelor 2013/36/UE şi (UE) 2019/1937 (”Regulamentul privind piețele criptoactivelor”), potrivit căruia criptoactivele sunt reprezentări digitale ale unei valori sau ale unui drept, care pot fi transferate și stocate electronic, utilizând tehnolgia registrelor distribuite sau o tehnologie similară.
- Prevederile Legii 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor nu se aplică în privința acelor criptoactive excluse și de la aplicarea Regulamentului privind piețele criptoactivelor (excluderile vizează: anumite caracteristici ale furnizorului de criptoactive – de exemplu, BCE, lichidatori și administrator judiciari, organizații internaționale publice etc; calificarea criptoactivelor respective ca instrumente financiare, depozite, fonduceri, poziții de securitizare, produse de asigurare generală sau de viață etc.; și caracterul unic și nefungibil al criptoactivelor).
- Termenul ”furnizor de portofel digital” este înlocuit cu ”furnizor de servicii de criptoactive”, care este definit de Regulamentul privind piețele criptoactivelor ca fiind orice persoană care furnizează sau este autorizată să furnizeze servicii de criptoactive cu titlu profesional.
- Furnizorii de servicii de criptoactive sunt introduși în mod expres în categoria instituțiilor financiare, din punct de vedere al obligațiilor legate de prevenirea și combaterea spălării banilor, iar ceicare au și calitatea de instituții de credit sau instituții emitente de monedă electronică sunt incluși în sfera de supraveghere și control a Băncii Naționale a României.
- Este introdusă noțiunea de „adresă negăzduită”, care se referă la o adresă de registru distribuit care nu este legată nici de un furnizor de servicii de criptoactive, nici de o entitate din afara UE care oferă servicii similare acestora (portofelele private de criptoactive).
- Sunt introduse reguli suplimentare de cunoaștere a clientelei în cazul relațiilor transfrontaliere care implică executarea de servicii de criptoactive cu o entitate respondentă care nu este stabilită în Uniunea Europeană şi care furnizează servicii similare.
- Se modifică valoarea minimă a unui transfer de fonduri care declanșează anumite obligații din perspectiva legislației prevenirii spălării banilor și combaterii finanțării terorismului, aliniind-o cu Regulamentul (UE) 2023/1.113 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive și de modificare a Directivei (UE) 2015/849 (cel puțin 1.000 euro).Pentru furnizorii de servicii de criptoactive sunt extinse regulile de evaluare a riscurilor, în sensul în care acestea:
- au obligația de a identifica şi evalua riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului asociat transferurilor de criptoactive direcţionate către sau care provin de la o adresă negăzduită;
- au obligația de a stabili politici şi proceduri interne de administrare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, precum şi mecanisme de control intern;
- vor aplica măsuri de atenuare şi gestionare, proporţional cu riscurile identificate.
- Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați în alte state membre, care desfășoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale și ale căror sedii sociale se află într-un alt stat membru, au obligația de a stabili puncte unice de contact pe teritoriul României, sens în care, în termen de cinci zile de la data începerii activității, entitățile comunică Băncii Naționale a României, Autorității de Supraveghere Financiară sau Oficiului prevenirii spălării banilor, după caz, datele de contact ale punctului unic de contact.
Sursă: Ordonanță de urgență 10/2025 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
